Cum se tricoteaza un bob?

Bobul este un mod foarte interesant de a înfrumuseţa tricotajele şi de asemenea, este distractiv de facut.

Mereu am fost atrasa de tiparele ce contineau bob, insa cu cat m-am straduit mai mult sa deslusesc modalitatea de constituire a acestor mici forme iesite in relief, cu atat ma trezeam intr-un punct mort, incapabila sa aplic tricotarea lor.

Am gasit la un moment dat, un model de bob, ceva mai simplu, constituit din tricotarea specifica a 3 ochiuri. Acest model traditional de bob, se constituie prin cresterea printr-un ochi si lucrand cateva randuri, inainte si inapoi, dupa care se scad ochiurile in mod corespunzator. Toate cresterile si scaderile se lucreaza pe fata tricotului.

Se lucreaza printr-un ochi

Rand1: Tricot pe fata. Se creste printr-un ochi (inserand acul din fata, din spate, apoi iar din fata) à se creste tricotul cu 2 ochiuri

Rand 2: * Introduceţi vârful acului din stânga în partea din spate a primului ochi pe acul din dreapta; înfăşuraţim firul în jurul vârfului acului din stânga, dupa care se trece ochiul astfel format, pe acul din mana dreapta* reprezentati de la *, de două ori.

Rand 3: Se tricoteaza pe fata.

Rand 4: Se repeta randul 2

Rand 5: Se tricoteaza cele 3 ochiuri, impreuna (scade tricotul cu 2 ochiuri), si se ajunga la numarul initial de ochiuri din tricot.

Nuca

Sanatate multa intr-un miez de nuca

Nuca este printre alimentele naturale cele mai bogate in calorii si, totodata, cele mai complete din punct de vedere nutritiv Secreta o cantitate impresionanta de iod, iar fructele sale sunt adevarate bombe energetice. Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului.

In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par. Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii.

Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa includa in regimul lor alimentar miezul de nuca. Motivul? Pentru ca ingrasa. Intr-adevar are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar este mult mai usor digerabil decat aceasta. In plus, grasimile din nuci sunt grasimi nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului. 

Aportul energetic al miejilor de nuca este unul considerabil. Nucile reprezinta totodata un furnizor important de proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, C numeroase minerale: fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fier) si fibre.

Stiati ca nucile se numara printre alimentele cu cel mai bogat continut de cupru si zinc ceea ce le fac benefice in tratarea unor afectiuni cardiovasculare, a problemelor legate de crestere sau curele de intarire ale sistemului imunitar? In unele cazuri insa, pot exista anumite probleme legate de asimilarea anumitor minerale din nuca de catre organism. In aceasta situatie se recomanda combinarea acestui aliment cu unul ce contine vitamina C. Pentru a asigura o mai buna absorbtie a miezului de nuca, il puteti folosi zdrobit.

De asemenea, datorita fibrelor pe care le contin, nucile pot fi folosite si ca remedii naturiste impotriva diabetului. Nu se recomanda ca nucile sa fie consumate in doze prea mari deoarece va puteti trezi cu spasme stomacale sau dureri de cap. 4-7 nuci sunt mai mult decat suficiente. Nucile ajuta si la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare. Celor care acuza pierderi de memorie le este recomandata consumarea zilnica a dozei minine permise de miez de nuca.

Mai mult, oamenii de stiinta au demonstrat ca riscul aparitiei bolilor coronariene scade la jumatate prin consumarea a patru portii de miez de nuca in timpul unei saptamani. Acest lucru este posibil gratie acizilor grasi omega 3 continuti de miezul de nuca.

Miezul de nuca are efect laxativ mai ales atunci cand este prajit usor.

Invincibili, cu miez de nuca

In fiecare toamna, medicina naturista recomanda o cura de nuci, fiindca aceste fructe gustoase sunt extrem de sanatoase. Cura este indicata ca adjuvant în tulburarile de stomac si intestine: ulcere, dispepsii, iritatii, diaree, constipatie.

Putem manca miez de nuca o luna intreaga, daca nu depasim 100 de grame pe zi. In acest fel, vom evita si neplacerile cauzate de rontaitul indelung al miejilor, adica afte si inflamatii bucale. Daca ele totusi se instaleaza, luati o lingurita de miere de albine si plimbati-o prin gura.

Sau se mai poate clati gura cu decoct de salvie. Nucile se mesteca indelung inainte de a fi inghitite. Se pot consuma si usor prajite, pentru a fi mai usor de digerat.

Nucile pe care nu le mancati, pastrati-le pentru preparate naturiste, utile in tratarea diferitelor afectiuni. Sau puneti-le la uscat. Imediat vine Craciunul si miezul de nuca va da cozonacilor un gust delicios.

Inima, prima protejata

Antioxidantii continuti in miezul fructului regleaza pe cale naturala nivelul colesterolului in sange si, implicit, tensiunea arteriala. Consumul periodic de nuci proaspete intareste vasele de sange si previne deteriorarea acestora, mai ales la varstnici. Datorita bogatiei in vitamina E, consumatorii de nuci prezinta risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu american recent. Specialistii ne sfatuiesc sa consumam nuci mai ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului.

Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa-linolenic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta. Studiile au mai aratat ca persoanele care mananca nuci de cel putin doua ori pe saptamana au un risc de doua ori mai mic de a suferi o criza cardiaca subita, fata de cei care nu mananca deloc nuci. Nucile reduc de asemenea si riscul unei boli coronariene cu aproximativ 30%. Se spune ca daca mananci cinci portii de nuci verzi pe saptamana, vei avea o inima de atlet.

Excelenta pentru stomac

Miezul de nuca prajit combate infectiile urinare, dar in acelasi timp poate fi folosit si pentru a scapa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminand in special tenia. Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Ba chiar rezolva si acneea. Nucile contin vitamina B1, care joaca un rol esential in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Consumul de nuci creste pragul de toleranta pentru durere si aduce o contributie importanta la mentinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat si in procesele de transmitere neuromusculara. Miezul a patru nuci prajite rezolva constipatia. Acelasi efect se obtine si daca nucile se tin in apa cateva ore inainte de a fi mancate. Nucile contin tanin, cu efect astringent, de aceea sunt folositoare si in tratamentul diareei.

Antitumoral

Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism si artroze, in stari precanceroase si tuberculoza, in special tuberculoza osoasa si, de asemenea, la bolnavii de sifilis si blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor in tratamentul scrofulozei, pentru ca favorizeaza drenajul limfei si al pielii. Datorita acizilor grasi omega-3, antioxidantilor si fitosterolului, nucile sunt arme redutabile in lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micsoreaza si chiar dispar.

Un nou studiu arata ca un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacientilor diagnosticati cu diabet de tip II, mentinand sub control limitele de insulina. Potrivit expertilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravarii bolii intr-o proportie mult mai mare decat un regim hipocaloric si hipolipidic. Barbatii ar trebui sa consume des nuci, deoarece aceste fructe trateaza sterilitatea si impotenta.

Memoria e stimulata

In Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru rolul tamaduitor in cazul bolilor mintale. Se credea ca forma fructului aduce cu forma creierului, de aceea are efect in tratarea mintii. Astazi, cercetarile moderne au aratat ca nuca este stimulent al memoriei si e recomandata celor ce depun un efort intelectual sporit. Continutul bogat in zinc recomanda miezul de nuca in tratamentul asteniei, intarzierilor de crestere, tulburarilor sistemului nervos. Pentru cei surmenati si slabiti, un pumn de miez maruntit se amesteca cu o lingura de miere, dupa care se bea un pahar cu suc proaspat de fructe.

Pentru marirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de invatare, mai ales in perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine poliflora. Amestecul se mananca pe indelete mestecand bine fiecare imbucatura. Pasta obtinuta din miejii a opt nuci verzi macinate si o lingura de miere poliflora este un preparat energizant cu efecte benefice in combaterea aterosclerozei, colesterolului si stresului. Terapia trebuie urmata trei-patru saptamani si va va scapa si de dureri de cap si migrene. Ulei anti-enurezis

Uleiul de nuca este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei si cresterea parului. Adaugat in salate, combate tenia. Ajuta in caz de enurezis (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). Se imbiba o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile. Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient).

Si totusi, prudenta!

Nucile nu sunt contraindicate celor suferinzi de hepatita, dar acesti bolnavi vor trebui sa consume cantitati mai mici. Nucile nu provoaca tulburari si dificultati de digestie daca sunt corect asociate. in niciun caz nu se mananca nuci la o cina copioasa sau la pranz, dupa un mic-dejun foarte bogat. Se combina bine cu cruditati, dar nu se recomanda asociate cu carnea, fainoasele, amidonul, produse de patiserie si dulciuri.

Coaja verde, leac pentru negi şi varice De obicei, aruncăm coaja de la nuci, neştiind de rol important are aceasta în menţinerea sănătăţii stomacului. Coaja verde a nucilor conţine foarte multă vitamină C (1.050-3.040 mg la 100 g), acizi organici (malic, citric), fosfaţi şi oxalaţi de calciu. Are efecte asemănătoare cu ale frunzelor, tratînd infecţiile intestinale acute. În 300 de ml de apă, se adaugă aproximativ cinci linguriţe de coji de nuci verzi mărunţite, care se lasă la macerat aproximativ 10 ore. Se strecoară, iar amestecul rămas se fierbe cu 300 ml de apă, timp de 5 minute. Cele două preparate se combină şi se recomandă consumul unui litru din acest amestec. Coaja de nucă verde mai poate fi folosită şi pentru a îndepărta negii. Timp de o săptămînă, negii se freacă de trei ori pe zi cu coajă verde. Extern, fiertura cu coajă de nuc ajută la afecţiunile cutanate sau pentru colorarea părului. În cazul mătreţii, se va folosi cu puţin suc de lămîie. Dacă aveţi probleme cu varicele, coaja de nucă verde pusă la macerat poate fi un bun remediu pentru aceste vene inestetice.
Dulceaţă şi lichior Conţinînd mult iod, coaja nucilor verzi stă la baza preparării tincturii, bună pentru stomac, ficat şi pentru purificarea sîngelui. Este bogată în calciu, fiind benefică inimii şi sistemului osos. Nucile verzi sînt folosite în arta culinară pentru prepararea a două produse foarte apreciate: dulceaţa şi lichiorul de nuci verzi. Pentru dulceaţă, avem nevoie de

1 kg zahăr,

400 ml apă,

o lămîie şi

120 nuci verzi.

Miezul de nucă fără pieliţă se pune în apa rece. Se adaugă zahărul şi se pune la foc pînă totul devine o pastă. Se adaugă lămîie şi se toarnă în borcane. În aproximativ două ore, veţi putea savura dulceaţa. Pentru lichior:

20 nuci verzi,

1 litru alcool,

1,5 litri apă,

400 grame zahăr,

2 cuişoare,

2 bucăţi scorţişoară.

Nucile se taie felii şi se pun într-o damigeană de 3-4 litri. Se toarnă o parte din alcool şi apa, se închide damigeana şi se lasă timp de zece zile, agitînd zilnic. Apoi, se strecoară prin tifon. 50 grame de zahăr se caramelizează, se stinge cu apă şi se adaugă restul de zahăr, cuişoare, scorţişoara şi se ţine pe foc pînă fierbe. Se strecoară, se răceşte şi se adaugă la esenţa de nuci, împreună cu restul de alcool rămas. Licoarea obţinută se pune în sticle şi se consumă după patru săptămîni. Lichiorul din nuci verzi este de ajutor în anemie, astenie şi colită.
Băi, comprese, ceai şi alifie De la nuc folosim şi frunzele, extrem de utile sub formă de infuzie. Utilizată intern, infuzia ajută la combaterea diareei, hipertensiunii, hiperglicemiei, alergiilor, durerilor de umeri şi inflamaţiilor. Mai e un bun dezinfectat urinar şi antiseptic gastrointestinal, are acţiune antisudorifică. Această infuzie se prepară dintr-o linguriţă cu frunze mărunţite la 200 ml apă clocotită. Se beau două căni pe zi. Decoctul din frunze de nuc se foloseşte extern, ca gargară pentru tratarea stomatitelor. Sub formă de comprese tratează bolile de ochi, psoriazisul, eczemele, furunculoza). Sub formă de băi, ajută în reumatism, scrofuloză, leucoree, transpiraţie excesivă la picioare. Alifia din frunze de nuc se prepară din 15 g frunze mărunţite, care se macerează timp de 7 zile în 100 ml ulei de floarea-soarelui, la temperatura camerei. Apoi, vasul în care se află acest amestec se pune pe baia de apă în fierbere şi se lasă timp de 3 ore la foc încet. Se strecoară lichidul prin tifon sau pînză, i se adaugă 15 g ceară de albine, se mai ţine încă 30 minute pe baia de apă şi apoi se face omogenizarea. Alifia e bună de pus pe răni. Frunzele verzi puse prin casă alungă muştele.
Uleiul de nucă • Uleiul de nucă este indicat în alimentaţia dietetică pentru prevenirea aterosclerozei şi creşterea părului. Adăugat în salate, combate tenia. Ajută în caz de enurezis (scăparea involuntară şi inconştientă a urinei). Se îmbibă o felie de pîine prăjită cu o linguriţă de ulei de nucă şi se consumă în fiecare seară, timp de 15 zile. Uleiul de nucă se mai foloseşte pentru frecţionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum şi în dermatoze (are efect emolient).
Cum păstrăm nucile pe iarnă? • Nucile se păstrează într-o cameră aerisită, la întuneric, în strat gros de 15-20 cm (în primele două săptămîni după recoltare se răscolesc zilnic, pentru a preveni mucegăirea) sau în saci de pînză de circa 20 kg, feriţi de rozătoare. Durata păstrării, în condiţii bune, este de 1-1,5 ani, după care miezul începe să rîncezească. Pentru a le reda savoarea, iarna, se poate pune miezul de nucă la înmuiat 5-6 ore în lapte călduţ sau în apă rece, timp de 10 zile.
Cîteva atenţionări • Nucile nu sînt contraindicate celor suferinzi de hepatită, dar aceşti bolnavi vor trebui să consume cantităţi mai mici. Nucile nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. În niciun caz nu se mănîncă nuci la o cină copioasă sau la prînz, după un mic-dejun foarte bogat. Se combină bine cu crudităţi, dar nu se recomandă asociate cu carnea, făinoasele, amidonul, produse de patiserie şi dulciuri.
Nuci murate • Bucătăria englezească recomandă nucile murate, dar nu ca murătură, ci pe post de condiment. Pentru murare, se aleg nuci înainte de a li se întări coaja, pe la sfărşitul lunii iunie. Nucile se înţeapă de cîteva ori, apoi se scufundă în saramură pentru 2-3 săptămîni. Apoi, se pun la uscat cîteva zile. În final, nucile sînt puse în borcane care se închid ermetic, iar peste ele se toarnă soluţia de murare pe bază de oţet, miere şi diverse condimente.

In medicina populara romaneasca, nucul are multe utilizari:

Tratamente cu miez de nuca:

Miezul de nuca este unul din cele mai consistente si sanatoase alimente cunoscute. Este un inlocuitor perfect al carnii, mai bun si decat soia. Miezul de nuca dat prin masina de tocat inlocuieste perfect carnea tocata in aproape orice, de la chiftele, la sarmale sau rulade. Fiind foarte bogata in grasimi si proteine, nuca intrece carnea si ca valoare calorica, avand in schimb o toxicitate de cateva ori mai mica si fiind foarte digerabila. In plus, nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc, motiv pentru care este folosita in tratarea bolilor vasculare, tulburarilor de crestere si maturizare, deficientelor imunitare.

Accident vascular - consumul regulat de nuci neprelucrate termic intareste vasele de sange si previne, mai ales la persoanele in varsta, ruperea lor. Iata o reteta foarte eficienta: 3 miezuri de nuca pisate, 1 lingurita de polen de albine si 2 linguri de miere de albine se amesteca foarte bine, modelandu-se sub forma unor bomboane. Se ia zilnic tot acest amestec, pe stomacul gol, dimineata. Boli de piele - miezul a 20-30 de nuci consumate zilnic grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazisul, eczeme alergice rebele, infectiile cu ciuperci la nivelul pielii) si refacerea pielii dupa arsuri, opreste procesele degenerative.

Constipatie - se consuma miezul a patru nuci prajite usor la 10 minute dupa ce am consumat 1-2 pahare de compot de prune sau 2 linguri de miere lichida cu apa. Tratamentul se face pe stomacul gol.

Diabet - la fel ca si alunele, nucile sunt foarte sarace in zahar, ceea ce le face un aliment de baza in diabet, unde se recomanda in mod special cruditatile si renuntarea la carne. In plus, fata de alune, nucile au chiar si o actiune usor hipoglicemianta, contribuind la ameliorarea acestei afectiuni.

Greutate corporala sub cea normala - datorita continutului mare de grasimi usor de asimilat si care nu cresc colesterolul, nucile consumate in cantitati mari sunt o piesa de baza in curele de ingrasare. Persoanelor care vor sa-si mareasca greutatea fara a risca o crestere brusca a colesterolului, o suprasolicitare a aparatului cardiovascular ori aparitia unor probleme cum ar fi celulita ori vergeturile, le este calduros recomandat acest aliment.

Hipertiroidie - nucile au un efect reglator asupra activitatii tiroidei si, in plus, aduc un supliment considerabil de calorii, care se stie ca in aceasta afectiune sunt consumate in mari cantitati, de unde si starea de devitalizare pronuntata care apare frecvent. Sterilitate, impotenta - aportul de vitamina E, prezenta unor substante reintineritoare si care protejeaza si curata vasele de sange fac nucile un aliment foarte indicat in tratamentul acestor doua afectiuni. Este de notat efectul benefic al nucilor in prevenirea impotentei vasculare (care reprezinta peste 50% din cazurile de impotenta).

Reumatismul, guta - cojile de nuca au un puternic efect depurativ, favorizand mobilizarea si eliminarea toxinelor din organism. Se face o cura cu extract hidroalcoolic (tinctura) de coji de nuca, din care se iau cate doua lingurite diluate in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Tratamentul dureaza 40 de zile si se face de preferinta toamna tarziu si primavara devreme.

Extractul hidroalcoolic de coji verzi de nuca este cel mai activ preparat obtinut din nuc, fiind foarte bogat in iod, flavonoide si taninuri. Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de coji verzi de nuca, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.
Pulberea de frunze de nuc se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii de frunze de nuc se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece substantele sale volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa de pulbere de frunze de nuc, pe stomacul gol.
Uleiul de nuca Se obtine doar pe cale industriala, prin presare la rece. Are un puternic efect de reducere a colesterolului, fiind, de asemenea, tonic vascular si vermifug. Se administreaza 3-4 lingurite pe zi, de preferinta pe stomacul gol. Ateroscleroza - se face o cura de lunga durata (jumatate de an minimum) cu ulei de nuca, din care se iau 3-4 lingurite pe zi. Ajuta la diminuarea colesterolului, curata vasele de sange de depuneri, ajuta la redobandirea elasticitatii si rezistentei acestora, stopand procesul de sclerozare.

Siropul de nuci Un elixir pentru stomac si un bun energizant -Mod de preparare si folosire: 2-3 pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie in bucatele mici si se pun la fiert cu 1 litru de apa si 3 cuisoare aromate. Se lasa sa se patrunda 10 minute, dupa care se strecoara si se adauga 1 kg de zahar. Se trage la sticle, se fierbe alte 10 minute in bain-marie, apoi se pun dopuri de pluta. Se administreaza cate 3 lingurite pe zi, dupa mesele principale.

Uleiul de nucă reduce acumularea de colesterol şi riscul instalării aterosclerozei Fructe oleaginoase deosebit de nutritive şi vitalizante, foarte indicate în perioada rece a anului, nucile conţin 15 g la sută proteine, 60 g la sută lipide, 15 g la sută glucide şi 2,4 g la sută celuloză. Sînt bogate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc şi iod. Conţin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP şi caroten. După cum ne-a spus dna dr. Alexandrina Petrea, de la cabinetul medical Asclepios din Iaşi, pe lîngă faptul că sînt foarte hrănitoare, nucile au şi valoare terapeutică bine definită: "Le sînt recunoscute atît proprietăţi laxative cît şi antidiareice, virtuţi antitoxice la nivelul pielii şi circulaţiei limfatice. De asemenea, au acţiune vermifugă, în special asupra teniei. Cura cu miez de nucă este indicată, ca adjuvant, în tulburările de stomac şi intestine: ulcere, dispepsii, iritaţii, pirozis, diaree, constipaţie. Unii spun că miezul de nucă le provoacă afte şi inflamaţii bucale, iritaţii ale mucoasei anale şi inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate dacă după consum clătiţi gura cu un decoct de salvie sau luaţi o linguriţă de miere de albine. Sfărîmat la mixer sau făcut pudră, miezul de nucă nu provoacă iritaţie. În cură, doza maximă, nu trebuie să depăşească 100 g pe zi, timp de o lună, sau 100 g o dată la două zile, timp de două luni. Se mestecă îndelung". Nucile proaspete sînt foarte apreciate pentru gustul lor. Pentru a le reda, iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete, dna Petrea recomandă să punem miezul la muiat în lapte cald, timp de 5-6 ore. Tot în acest scop, nucile în coajă se ţin la înmuiat în apă rece, timp de 10 zile: "Prin conţinutul bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis şi blenoragie. Constituie un excelent adjuvant în scrofuloză, pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Această calitate recomandă consumul miezului de nucă în tratamentul adenitelor supurate, în eczeme şi impetigo. Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în astenie, întîrzieri de creştere, tulburări ale sistemului nervos, afecţiuni ale pielii, psoriazis şi impotenţă. Nucile sînt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncţiilor endocrine, tulburărilor hipofizei, insuficienţei suprarenale, tulburărilor de ciclu menstrual şi de menopauză. Nucile conţin tanin şi, de aceea, au un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ţinute în apă cîteva ore, apoi uscate şi mîncate". Pentru persoanele slăbite, cu astenie şi surmenaj, dna Petrea recomandă următoarea reţetă energizantă: un pumn de miez de nucă mărunţit şi amestecat cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea un pahar de suc de fructe: "Contrar unor afirmaţii, nucile nu fac rău la ficat şi nu sînt contraindicate celor cu afecţiuni hepatice, doar că aceştia vor trebui să consume cantităţi mai mici, stabilindu-şi singuri toleranţa personală. În orice caz, nu se vor depăşi 100 g/zi. De asemenea, pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment preţios, datorită conţinutului lor sărac în glucide. Ele nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. Compoziţia meniurilor în care sînt incluse le fac indigeste! Datorită conţinutului lor bogat în grăsimi, felurile de mîncare asociate trebuie să fie uşoare. Nucile nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prînz şi nici după un mic dejun foarte bogat. Nucile se combină bine cu crudităţi, verdeţuri, fructe acide şi nu trebuie asociate cu carne, făinoase, produse de patiserie şi dulciuri. Prin calităţile şi conţinutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de bază în hrana vegetarienilor". Extras şi folosit cîndva în gospodăriile ţărăneşti, uleiul de nuci este astăzi greu de găsit. Dna dr. Petrea spune că de acest ulei ar putea profita toţi cei care suferă de hipercolesterolemie şi sînt predispuşi la ateroscleroză: "Avînd 73-84 la sută acizi graşi polinesaturaţi, uleiul de nuci se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 la sută) şi al celui de porumb (40-50 la sută), pentru proprietăţile sale anticolesterolice. Conţine acid linoleic, linolenic şi oleic şi foarte puţini acizi graşi saturaţi (palmitic şi stearic). Datorită conţinutului bogat în acizi graşi polinesaturati sau esenţiali, uleiul de nuci este indicat în curele de protecţie a aparatului cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de 8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineaţa, pe nemîncate. Are şi proprietăţi tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece. Gustul său este extrem de apreciat de către cunoscători. Doza de consum curent oscilează între 20 şi 40 g/zi, în funcţie de necesarul de lipide. Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în locul mesei de seară, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de nuci". Este posibil, spune dna dr. Petrea, ca astăzi să nu se mai producă ulei de nuci şi din cauza faptului că acesta este destul de pretenţios la păstrare, rîncezind foarte uşor. Se poate păstra, totuşi, un timp scurt, la frig şi întuneric. (C.Iacob)

Sfanta Iosefina Bakita

A petrecut 51 de ani de viaţă de mănăstire lăsându-se condusă de ascultare într-o angajare zilnică, umilă şi ascunsă, dar bogată în iubire autentică şi rugăciune. Viaţa ei s-a consumat într-o neîntreruptă rugăciune cu respiraţie misionară, într-o fidelitate umilă şi eroică faţă de caritate, fapt care i-a permis să trăiască libertatea fiilor lui Dumnezeu şi să o promoveze în jurul ei. În timpul nostru, în care goana deşănţată pentru putere, pentru bani, pentru plăcere cauzează atâta neîncredere, violenţă şi singurătate, sora Bakhita ne este dăruită de Domnul ca soră universală, pentru a ne revela secretul fericirii celei mai adevărate: Fericirile. Mesajul ei este cel al bunătăţii eroice după imaginea bunătăţii Tatălui ceresc.

S-a născut în Sudan, în anul 1869, şi, răpită la vârsta de 7 ani, a fost vândută de mai multe ori. A cunoscut suferinţe de nedescris, atât fizice, cât şi morale. În 1882, a fost cumpărată la Khartoum de consulul italian Calisto Legnani. În 1885, a venit în Italia, unde, la Genova, consulul a încredinţat-o familiei prietenului său, Augusto Michieli, şi a devenit îngrijitoarea fiicei sale. Când familia Michieli s-a mutat la Marea Roşie, Bakhita a rămas împreună cu fiica lor la surorile canossiene din Veneţia. Aici, la 9 ianuarie 1890, a cerut Botezul, luându-şi numele de Iosefina. În 1893, a hotărât să se facă soră canossiană, pentru a-l sluji pe Dumnezeu care îi dăduse atâtea semne de iubire. Devenită soră, în 1896, a fost transferată la Schio, Vicenza, unde a murit la 8 februarie 1947. Timp de 50 de ani, a îndeplinit misiuni umile şi simple, cu generozitate şi eroism, iar surorile au preţuit-o pentru bunătatea şi caritatea ei. A fost beatificată de Ioan Paul al II-lea, la 17 mai 1992, şi canonizată, de acelaşi papă, la 1 octombrie 2000. Floare africană, care a cunoscut chinurile răpirii şi ale sclaviei, s-a deschis în mod minunat spre har, lângă fiicele sfintei Magdalena de Canossa, în Italia.

Maica de culoare

La Schio, Vicenza, unde a trăit mulţi ani, încă mai este numită “Maica noastră de culoare”. Procesul pentru cauza ei de canonizare a început la 12 ani după moarte şi, la 1 decembrie 1978, Biserica a emis decretul cu privire la eroismul virtuţilor ei. Providenţa, “care are grijă de florile câmpului şi de păsările cerului”, a condus-o pe această sclavă din Sudan, prin nenumărate şi de nedescris suferinţe, spre libertatea umană şi cea a credinţei până la consacrarea vieţii întregi lui Dumnezeu pentru venirea împărăţiei.

În sclavie

Bakhita nu este numele primit de la părinţi la naştere. Experienţa teribilă prin care a trecut a făcut-o să-şi uite şi numele. Bakhita, care înseamnă “cea norocoasă”, este numele pe care i l-au dat răpitorii. Vândută şi revândută de mai multe ori în pieţele de la El Obeid şi de la Khartoum, a cunoscut umilirile, suferinţele fizice şi morale ale sclaviei.

Spre libertate

În capitala Sudanului, Bakhita a fost cumpărată de consulul italian Calisto Legnani. Pentru prima dată din ziua răpirii ei, a observat, ca pe o surpriză plăcută, că nimeni, în timp ce el comanda, nu mai folosea biciul; dimpotrivă, era tratată într-o manieră plăcută şi cordială. În casa consulului, Bakhita a cunoscut seninătatea, afecţiunea şi momente de bucurie, chiar dacă întotdeauna rămânea nostalgia familiei proprii, pierdute pentru totdeauna. Situaţii politice l-au constrâns pe consul să plece în Italia. Bakhita a cerut şi a obţinut posibilitatea de a pleca cu el şi cu un prieten al lui, un anumit Augusto Michieli.

În Italia

Ajunşi la Genova, Legnani, la cererea insistentă a soţiei lui Michieli, a acceptat ca Bakhita să rămână cu ei. Ea a mers după noua “familie” în locuinţa de la Zianigo, comuna Mirano Veneto, şi când s-a născut fiica Mimmina, Bakhita a devenit doică şi prietenă. Dobândirea şi administrarea unui mare hotel la Suakin, la Marea Roşie, au constrâns-o pe doamna Michieli să se transfere în acea localitate ca să-şi ajute soţul. Între timp, datorită avizului administratorului lor, Illuminato Checchini, Mimmina şi Bakhita au fost încredinţate surorilor canossiene din Institutul Catecumenilor de Veneţia. Aici, Bakhita a cerut şi a obţinut harul de a-l cunoaşte pe acel Dumnezeu pe care încă de copilă “îl simţea în inimă, fără să ştie că este”. “Văzând soarele, luna şi stelele, îmi spuneam în mine însămi: “Cine este Stăpânul acestor lucruri frumoase?+ Şi aveam o mare dorinţă de a-l vedea, de a-l cunoaşte şi de a-i aduce laudă”.

Fiica lui Dumnezeu

După câteva luni de catecumenat, Bakhita a primit sacramentele iniţierii creştine şi, totodată, un nume nou, Iosefina. Era 9 ianuarie 1890. Nu ştia cum să-şi exprime bucuria în ziua aceea. Ochii ei mari şi expresivi străluceau arătând o emoţie intensă. După aceea, a fost văzută deseori sărutând baptisteriul şi spunând: “Aici am devenit fiica lui Dumnezeu!” Fiecare nouă zi o făcea mereu mai conştientă cum Dumnezeu, pe care acum îl cunoştea şi îl iubea, o condusese la sine pe căi misterioase, ţinând-o încontinuu de mână. Când doamna Michieli s-a întors din Africa pentru a-şi lua fiica şi pe Bakhita, aceasta din urmă, cu hotărâre şi un curaj neobişnuit, şi-a arătat voinţa de a rămâne cu surorile canossiene şi de a-l sluji pe acel Dumnezeu care îi dăduse atâtea dovezi de iubire. Tânăra africană, de acum majoră, se bucura de libertatea de acţiune pe care i-o asigura legea italiană.

Fiica Magdalenei

Bakhita a rămas în catecumenat, unde s-a clarificat într-însa chemarea de a se face călugăriţă, de a se dărui în întregime Domnului în Institutul “Sfânta Magdalena din Canossa”. La 8 decembrie 1896, Iosefina Bakhita se consacra pentru totdeauna lui Dumnezeu, pe care ea îl numea cu multă dulceaţă “el me Paron”. Pentru mai bine de 50 de ani, această umilă fiică a carităţii va fi martoră a iubirii lui Dumnezeu, oferindu-şi toată viaţa în ocupaţii dintre cele mai diferite, în casa de la Schio: a fost bucătăreasă, responsabilă cu lenjeria, croitoreasă, portăriţă. Când s-a dedicat acestei slujiri din urmă, mâinile ei se aşezau cu dulceaţă mângâietoare peste capetele copiilor ce frecventau şcolile institutului. Vocea ei plăcută avea flexiunile unui cânt monoton, le era dragă celor mici, îi întărea pe cei săraci şi suferinzi, îi încuraja pe cei care băteau la poarta institutului.

Martoră a iubirii

Umilinţa ei, simplitatea şi surâsul continuu au cucerit inima tuturor locuitorilor din Schio. Surorile o stimau pentru bunătatea ei inalterabilă şi pentru dorinţa profundă de a-l face cunoscut pe Domnul. “Fiţi buni, iubiţi-l pe Domnul, rugaţi-vă pentru cei care nu-l cunosc. Dacă aţi şti cât de mare este harul şi cunoaşterea lui Dumnezeu!” A venit bătrâneţea, a venit boala lungă şi dureroasă, dar maica Bakhita a continuat să dea mărturie de credinţă, de bunătate şi de speranţă creştină. Celor care o vizitau şi o întrebau cum se simte, le răspundea surâzând: “Cum vrea el Paron”.

Ultima încercare

În timpul agoniei, a retrăit momentele teribile ale sclaviei şi, de mai multe ori, a rugat-o pe infirmiera ce se îngrijea de ea: “Desfă-mi puţin lanţurile... sunt grele!” Sfânta Fecioară Maria a eliberat-o de orice durere. Ultimele ei cuvinte au fost: “Maica Sfântă! Maica Sfântă!”, în timp ce ultimul său surâs dădea mărturie despre întâlnirea cu Mama lui Dumnezeu. Maica Bakhita s-a stins, la 8 februarie 1947, în casa din Schio, înconjurată de comunitatea adunată în lacrimi şi în rugăciuni. O mulţime de oameni s-au revărsat îndată în casa institutului, pentru a o vedea pentru ultima dată pe “sfânta maică de culoare” şi a cere protecţia cerului. Faima ei de sfinţenie s-a răspândit deja pe toate continentele.

---

 Ioan Paul al II-lea, Omilia ţinută cu ocazia beatificării.

 Vatican.va/saints/index_saints_it.html
http://www.calendarcatolic.ro/

Uleiul de oregano - antibiotic natural

Substanta denumita Carvacol prezenta in uleiul de Oregano salbatic este considerat ca unul dintre cele mai puternice anti virale, anti bacteriene si anti fungale substante obtinute pe cale naturala.
Carvacol omoara parazitii de orice natura. In Mexic , cercetatorii au comparat Carvacolul din oregano cu tinidazol, un medicament prescris a trata giardia (Giardia duodenalis) . Rezultatele au aratat ca oregano este mai eficient impotriva giardiei decat Tinidazol.
Cercetatorii britanici au comparat actiunea uleiului obtinut din oregano cu actiunea a 18 antibiotice dintre cele mai populare. S-a dovedit ca oregano prin continutul mare de carvacrol, actioneaza mai eficient decat antibioticele, distrugand si bacteriile rezistente la unele antibiotice. Carvacolul actioneaza la nivelul intregului organism si poate fi utilizat atat pentru uz intern cat si extern. Carvacol inhiba dezvoltarea bacteriilor, raspandirea Stafilocolului Auriu in special la nivel pulmonar si facial (acne) in paralel cu un efect antibactetian, mucolitic si expectorant.
UZ INTERN: Se administreraza contra virusilor, baceriilor si parazitilor de orice fel incluzand Candida, Giardia duodenalis, Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus aureus. Este de asemenea util in: Infectii urinare si Prostatita. Se poate administra de asemena Post Operatoriu pentru a evita infectarea in special cu Stafilocolul Auriu (care poate fi mortala). Indicat in infectii pulmonare, tuse persistenta, dureri in gat ADMINISTRARE UZ INTERN (ADULTI):
5 picaturi de 3-5 ori pe zi. Fie se pun sub limba fie se dizolva in putina apa sau se amesteca intr-o lingurita cu putina miere sau suc. Se tine scurt timp in gura dupa care se inghite. Imediat dupa administrare, se respira adanc de cateva ori pentru a inspira vaporii de Oregano. Pentru infectii pulmonare sau la sinusuri pe langa administrarea sublinguala se fac si inhalatii: Se fierbe apa intr-un vas si se pun cateva picaturi in apa fuerbinte. Se apropie fata de vasul cu apa si Oregano, se pune peste cap un prosop si se inspita adnac vaporii em ana ti din apa fierbinte. Se poate de asemenea folosi un vaporizator din comert.
Pentru Herpes se administreaza 3-5 picaturi sub limba urmat de 2-3 picaturi din ora in ora timp de 9 ore in fiecare zi. In plus, se aplica si local in zona afectata cate 2-3 picaturi de 2-3 ori pe zi UZ EXTERN: Uleiul de Oregano poate fi folosit si extern prin aplicare in zona afectata de 2-3 ori pe zi: Piele: Pentru intepaturi, infectii, furuncule, acnee, psoriazis, negi, iritaţii de piele, micoze: se aplica cateva picaturi de Oregano si se freaca bine zona afectata p ana la absorbtia in piele. Se adauga cateva picaturi de ulei in sapunul lichid sau in gelul pentru dus. Se poate adauga si in sapunul lichid pentru maini. In caz de rani pe piele, negi, furuncule sau acnee se aplica ulei p ana la saturatie si se freaca bine in piele. In cazul ranilor sau furunculelor se acopera apoi cu un plasture. Dinti si gingii: pentru a desinfecta si deparazita total zona bucala, pentru a trata sau preveni paradontoza: Se pun cateva picaturi de ulei de oregano pe periuta de dinti in loc de pasta de dinti si se freaca dintii. In caz de infectii la gingii se freaca gingiile cu cateva picaturi. Par: In caz de scalp infectat cu o ciuperca, în caz de matreata, iritatii ale scalpului, se adauga cateva picaturi in sampon inainte de spalarea parului. Se lasa pe par samponul astfel preparat pentru cateva minute, dupa care se clateste Herpes: cate1-3 picaturi in zona afectata de 2-3 ori pe zi. Aromaterapie: Datorita mirosului placut si patrunzator dar sia nenumaratelor proprietati benefice, se recomada cateva picaturi de ulei de oregano intr-un vaporizator, si astfel se purifica aerul de virusi, bacterii, etc.Picioare: Prezenta fungusilor (ciupercilor) la nivelul labei piciorului produce raniri (picior de atlet) in special intre degetele piciorului precum si deteriorarea (macinarea) unghiilor in paralel cu un miros foarte neplacut. Se aplica si se distribuie unifoem cateva picaturi de ulei de oregano intre degete si pe ungh Igiena intima: Cateva picaturi de ulei de oregano in apa calda pentru baie de sezut ajuta la eliminarea problemelor legate de un spectru larg de ciuperci (inclusiv Candida).

Misterioasele cai ale Domnului

Un tanar preot si sotia lui, trimisi la prima lor parohie, ajung acolo intr-o zi de octombrie si constata ca biserica este intr-o stare deplorabila... Plini de entuziasm, isi propun sa o restaureze pana in Ajunul Craciunului, cand vor sa organizeze prima slujba...
Muncesc din greu, rapara peretii, tamplaria, refac picturile, curata si... termina totul pe 18 decembrie! Pe 19 insa incepe o vijelie cumplita, care desprinde o bucata din acoperis, iar apa scursa le distruge o portiune mare dintr-un perete lateral... Intristat ca trebuie sa amane slujba de inaugurare, preotul pleaca spre casa, dar pe drum se opreste la o licitatie in scopuri caritabile si acolo ii atrage atentia o fata de masa brodata, de o mare finete, care avea in mijloc o cruce; isi da seama ca are exact dimensiunea portiunii de perete avariat, o cumpara si se intoarce la biserica. Intre timp incepuse sa ninga, iar in statie zareste o doamna in varsta care tocmai pierduse autobuzul. O invita sa-l astepte pe urmatorul in biserica, iar el incepe sa fixeze fata de masa pe peretele avariat. Doamna asteapta absenta intr-un colt; deodata isi ridica ochii si, socata, il intreaba pe preot de unde are fata de masa cu initialele ei(EBG)... Ii povesteste apoi ca ea o brodase in Austria in urma cu 35 de ani, in timpul razboiului. La venirea nazistilor e nevoita sa plece in graba si-si lasa in urma sotul, care este arestat si trimis in lagar... e ultima data ca-l mai vede... Impresionat, preotul vrea sa-i returneze fata de masa, dar ea ii spune ca e mai bine sa ramana in biserica... Tot ceea ce poate sa faca este sa o conduca pe doamna intristata acasa...
Slujba de inaugurare a bisericii reuseste de minune, iar la sfarsit preotul isi conduce spre iesire noii enoriasi; cand revine observa pe un scaun un domn in varsta cu ochii pironiti pe fata de masa... Barbatul ii povesteste indurererat ca fata de masa fusese brodata de sotia lui, care disparuse pe timpul ocupatiei naziste si pe care o credea moarta... Preotul il roaga sa-l insoteasca intr-o scurta plimbare cu masina si il duce la domiciliul batranei doamne, unde asista la cea mai impresionanta revedere de Craciun...

(Intamplare adevarata a fost povestita de un preot pentru a ilustra "misterioasele cai ale Domnului")

Holul creat de mine

Candelabrul din hol a fost creat cu mult drag de mine, in stil "vintage"

Pictura pe care am facut-o pe peretele din holul de la mine de acasa, este in acrilic.
O prietena mi-a spus ca exista si o denumire concreta pentru stilul in care am pictat fluturii, insa eu trebuie sa recunosc ca nu am invatat sa pictez, dar in momentul in care ma aflu in fata unei panze sau al unui perete, pur si simplu ma gandesc ce vreau, iar mana mea dreapa se misca mult mai bine decat mintea poate vizualiza imaginea. Iubesc enorm desenul si pictura si tot ce inseamna arta decorativa, eu consider ca asta este ce rafineaza cu adevarat o femeie.

Toamna la mine acasa

Am un sot minunat. A venit azi dupa mine, la servici si in drum spre casa am trecut prin piata centrala, unde am gasit acesti minunati stiuleti de porumb si dovleci ornamentali. De ce am spus ca am un sot minunat?, e simplu, a avut rabdare sa-mi aleg exact dovlecii care sa ma inspire - si nu e doar atat - acum 2 saptamani, intr-o duminica seara, m-a lasat sa-l duc prin parcul central al Timisorii, pe intuneric, la cules de castane. Ginda pe care o vedeti in imaginea urmatoare, a fost gasita chiar de el - stiu, stiu, ghinda nu mai are caciulita, dar eu m-am bucurat teribil ca am putut-o primi in minunata mea colectie de toamna.

Sper sa va placa bucatarioara mea. Nu e mare lucru, dar pentru mine este acasa - paradisul creatiei mele.

Lipova - toamna lui 2011

Cetatea Lipovei

Biserica din Radna

Malul Muresului

Malta – o călătorie în trecut

Valetta, capitala Maltei

St. Johns Co-Cathedral (Valetta, Malta)

Mdina – fosta capitală a Maltei

Dingli Cliffs (faleza Maltei, are peste 200 m)

Grota Albastră (Malta)

Fereastra azurie (Gozo, Arhipelagul Maltez)

Un golf al insulei Gozo (Arhipelagul Maltez)

Insula Comino şi Laguna Albastră

Spirulina

Folosite de mii de ani pentru beneficiile lor asupra sanatatii, algele reusesc sa ne uimeasca cu numeroasele lor efecte miraculoase asupra organismului. Dintre toate, spirulina, o alga verde-albastra, se remarca drept o sursa deosebit de bogata in vitamine, minerale si aminoacizi.

Daca exista un aliment ideal pentru om, acela ar fi spirulina - contine un echilibru aproape perfect de proteine, inclusiv opt aminoacizi esentiali, este foarte usor digerabila, asimilata rapid si ofera senzatia de satietate.

Numerosi specialisti sunt de parere ca aceasta alga verde-albastra de dimensiuni microscopice este o adevarata binecuvantare, fiind chiar propusa drept o solutie pentru combaterea malnutritiei si a foametei in unele zone ale lumii.

Spirulina poate fi folosita ca aliment, medicament si supliment alimentar. Are un continut scazut de colesterol, calorii, grasimi si sodiu. Contine cantitati semnificative de carbohidrati sub forma de glicogen, prezinta in total noua tipuri de vitamine importante si cel putin 14 minerale aflate in legaturile aminoacizilor, forma in care sunt cel mai usor asimilate de organism. Iata care sunt principalele vitamine continute de spirulina si efectele lor asupra organismului, potrivit:

1. Biotina este o enzima care transporta dioxidul de carbon in sange si actioneaza ca un agent de asimilare al unor vitamine din complexul B.

2. Spirulina are cel mai ridicat continut de vitamina B12 dintre toate alimentele. Vitamina B12, prezenta si in legume in cantitati mult mai mici si intr-o forma mai greu de asimilat, este indicata in prevenirea si tratarea degenerarii nervoase si in unele cazuri de anemie.

3. Acidul pantoteic este folosit de catre glandele adrenale impreuna cu vitamina C si colesterolul pentru a produce steroizi precum cortizolul, in situatiile de stres fizic si psihic.

4. Acidul folic prezinta un rol deosebit de important in formarea de noi celule rosii in sange

5. Folosite de mii de ani pentru beneficiile lor asupra sanatatii, algele reusesc sa ne uimeasca cu numeroasele lor efecte miraculoase asupra organismului. Dintre toate, spirulina, o alga verde-albastra, se remarca drept o sursa deosebit de bogata in vitamine, minerale si aminoacizi.

6. Inositolul pastreaza ficatul sanatos si un echilibru adecvat al colesterolului in sange.

7. Niacina este un angent ce contribuie la scaderea colesterolului. Este o substanta deosebit de importanta pentru sanatatea creierului.

8. Vitamina B2 sau riboflavina, asa cum mai este cunoscuta, previne aparitia problemelor de vedere si protejeaza pielea impotriva aparitiei eczemelor.

9. Vitamina B1, sau tiamina, mentine un nivel adecvat al glucozei in sange. O deficienta serioasa de tiamina poate fi fatala.

10. Vitamina E pastreaza sanatatea inimii si a vaselor sanguine si intarzie procesul de imbatranire.

11. Beta-carotenul este un foarte puternic atioxidant. Luptand impotriva radicalilor liberi, previne imbatranirea prematura si are un rol protector impotriva aparitiei cancerului. 100 grame de spirulina contin 140 miligrame de beta-caroten, de aproximativ 10 ori mai mult decat 100 g de morcovi.

12. Pe langa vitaminele deosebit de benefice pentru organismul uman, spirulina contine in jur 14 minerale, printre care: calciu, potasiu, zinc, magneziu, mangan, seleniu, fier, fosfor. Este o foarte buna sursa de fier (110 mg de fier la 100 g spirulina), fiind recomandata persoanelor care sufera de anemie feripriva.

Spirulina este un supliment deosebit de folositor celor care doresc sa scape de kilogramele in plus. Fiind atat de bogata in vitamine, minerale, amino-acizi si saraca in grasimi, spirulina ofera organismului nutrientii necesari intr-o cura de slabire. Pe de alta parte, aceasta minuscula alga prezinta marele avantaj de a oferi senzatia de satietate. Din aceasta cauza, suplimentele de spirulina se iau inaintea mesei.

Si persoanele care isi doresc sa se ingrase pot folosi spirulina. Pentru ca in unele cazuri absorbtia nutrientilor este impiedicata de forma in care acestia se gasesc in alimentele consumate, unele persoane pot prezenta deficiente care ingreuneaza cresterea in greutate. In astfel de cazuri, suplimentele se consuma dupa masa.