Acum un an, datorită conjuncturilor în care m-a purtat viată, am ajuns să dispun de unele sfârşituri de săptămâna libere (fără scop, fără sens…). Nu asta a fost problema, însă nici măcar nu eram acasă să mă întâlnesc cu prietenii sau să fac marea pasiune a mea: cusutul. Mi-am amintit cum în copilărie, mama a încercat să mă înveţe şi pe mine să tricotez. Recunosc, am mai avut tentative şi în iernile precedente, însa în afară de cea mai simplă metodă de montare a ochilor şi un ochi pe făţă şi unul pe dos, nu ştiam mare lucru. Tot ce am ajuns să tricotez ori era mult prea mare, ori tricotul era mult prea rigid, condensate.
Astfel, într-o sâmbăta dimineaţa, aflată singură în camera mea de atunci, am pornit internetul cu scopul să invăt să tricotez. Mi-am spus că nu are cum să fie aşa de greu şi eram convinsă că voi găsi suficiente informaţii despre tricotat, astfel să pot şi eu să realizez o băscuţă. Dar spre marea mea mirare, internetul nu mi-a furnizat nimic în limba romană. După ce m-am chinuit aşa câteva ore, m-am decis să caut tutoriale privind tricotatul, în alte limbi. Vă daţi seama că a fost o muncă de sisif, eu nici măcar nu cunoşteam terminologia în limba romană. Am petrecut multe ore din timpul meu liber studiind tutoriale şi tot ce am învăţat mai complicat a fost modalitatea de realizare a modelului cablu. Oricum, am fost deosebit de mândră de realizarea mea.
Recent, a sosit din nou toamna cu frigul său specific şi am început din nou să caut sculurile şi andrelele. Însă, de această dată nu mi-a mai ajuns să ştiu să realizez un model de tricotat, am vrut mai mult, am vrut să ştiu totul. Şi astfel a început marea mea aventură să caut şi să înţeleg documentaţia privind tricotatul. Problema este că nu am găsit nici o carte în librarii, ba mai mult, s-a şi uitat ciudat lumea la mine când am întrebat. Am fost şi în câteva mercerii să-mi mai cumpăr fire şi am întrebat şi acolo dacă se găsesc cumva ceva reviste cu modele pentru tricotat. Răspunsul pe care l-am primit a fost evident: NU. Pe la sfârşitul lunii octombrie am descoperit că revista “Lucru de mana” care apare bilunar, mai are câteva modele pentru tricotat, însa pe mine nu m-a satisfăcut modalitatea de prezentare a acestor tipare. La momentul respective am ajuns deja sa învăţ să interpretez şi să aplic tiparele americane şi cele englezeşti.
Încă din copilărie am fost încurajată de tatăl meu să învăţ să sintetizez informaţiile şi acum femeie matura fiind, încerc să aplic acest aspect al cognitivului, pe toate laturile vieţii. Astfel, am ajuns să înţeleg cum că, cu cât e mai simplificat un tipar cu atât e mai uşor de urmărit şi viteza de aplicare a sa, creste simţitor. Deci, am început să îmi dezvolt un cod de simboluri de tricotat, cu dicţionarul aferent şi să traduc şi adaptez tiparele găsite.
Şi acesta a fost momentul în care s-a născut ideea. Vroiam să ajut toate femeile din ţara noastră, care vor să înveţe să facă lucru de mână şi nu ştie cum. Ba mai mult, vreau să împărtăşesc cu toate femeile cum pot să facă acasă majoritatea celor necesare traiului, fără a mai fi nevoie să cumpere produse scumpe şi poate uneori cu un conţinut mult prea ridicat de chimicale.
Acest blog l-am gândit ca un ghid practic pentru toate femeile, care vor cu adevărat să înveţe tot ceea ce au ştiut femeile dintotdeauna:
- cusutul
- tricotatul
- gătitul simplu al unor surprize dulci şi sărate, familie
- sărbătorile şi importanţa lor
- grădinăritul pe balcon
- redecorarea şi reamenajarea casei prin tehnici simple
- importanţa cromaticii şi a luminozităţii ambientale
- plantele medicinale şi aromatice
- cum se cultivă,
- importanţa lor în arta culinara şi în viaţa de zi cu zi
- efectele lor farmaceutice
- prepararea diferitelor tincturi şi uleiuri din plante
- cum se poate face o cremă sau un săpun
- şi multe altele…
Cum am explicat şi mai sus, eu vreau să învăţ şi să ştiu tot ceea ce se poate face în casă. Nu mai vreau să depind de nici un magazine şi nici nu mai vreau să dau o groază de bani pe tot felul de lucruşoare pe care şi eu le pot face acasă, aşa cum vreau eu şi exact în stilul meu.
Sper din suflet că mă veţi urma în călătoria mea şi îmi veţi urmări cu răbdare şi interes articolele pe care mă străduiesc să le aduc pas cu pas, în atenţia voastră.
Publicat de un zâmbet, 3 octombrie 2010
